Hacking Work

by Doru Șupeală

Entrepreneurship Careers

Season 2

Efectele săptămânii de 4 zile de muncă: 71% mai puțin burnout și 39% mai puțin stres | HWNews053

Varianta audio a ediției 53 Hacking Work News este disponibilă acum, ascult-o în timp ce stai în trafic sau îți faci plimbările de weekend binemeritate după o săptămână de lucru intens. Din subiectele de azi: Efectele săptămânii de 4 zile de muncă: 71% mai puțin burnout și 39% mai puțin stres; Românii, liderii Europei la incompetență digitală; Tinerii vânează joburile bănoase, dar uită de soft skills. Munca hibridă - o idee bună executată prost; Ne întâlnim și învățăm împreună la Târgul de Cariere Cluj; Noi beneficii: plan personalizat de somn pentru părinți. ___ Îți mulțumim că ne asculți în versiunea audio. Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută real – la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești. ___ Pentru mai multe vești care te informează cu privire la ce se mai întâmplă în lume, îți punem la îndemână varianta audio a newsletter-ului și pe Apple Podcast și RSS. Hacking work Online 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter 🟠TikTok.

Recrutare 2023 - Cercetarea Mingle | MakeItWork #6 | Hacking Work

Știai că cea mai bună zi în care să candidezi pentru un job este ziua de luni? Dar că durează cam 48 de zile, în medie, până ocupi o poziție deschisă într-o organizație? Vorbim despre o cercetare care se numește Puncte de Reper în Recrutare pentru 2023, un raport de cercetare publicat recent de compania Mingle, ce vine cu multe informații valoroase atât pentru recrutori, cât și pentru candidații din România. Rezultatele se bazează pe răspunsurile oferite de peste 300 de manageri și profesioniști din HR care lucrează în 35 de companii din România, care folosesc aplicația Mingle ca software de recrutare și care au răspuns la o mulțime de întrebări legate de modul în care se face recrutare inteligent și eficient în România. În episodul de azi discutăm rezultatele cercetării cu Cătălina Dobre, co-fondator Mingle. ___ Acest episod vă este oferit de MedLife, furnizorul național de sănătate al României. Pentru că știe că sănătatea înseamnă echilibru pentru minte și trup, MedLife a lansat singurul abonament medical 361 de grade. Un abonament complet, cu acces la servicii de prevenție, sport, nutriție, dar și asigurare medicală inclusă. Prin intermediul acestuia, MedLife susține dezvoltarea unui mediu de business sănătos în România. Iar împreună cu MedLife, prin articolele scrise și publicate de echipa Hacking Work, vă oferim inspirație, prin idei valoroase pentru organizații sănătoase.

Meseriile viitorului îmbină realul și umanul, hardul și softul | HWRadio018

Un articol de opinie publicat săptămâna trecută în Washington Post anunță că, în viitorul apropiat, o nouă profesie va fi în centrul atenției în industria de software și tehnologie. Rolul se numește Prompt Engineer, inginer de prompturi - sarcina sa principală fiind să descifreze și să antreneze modelele de limbaj natural pentru sistemele de inteligență artificială. Concret, prompturile sunt cerințele pe care omul le formulează către Inteligența Artificială, atunci când îi dă niște comenzi sau îi solicită să prelucreze niște informații. Viitorii specialiști capabili să converseze eficient cu Inteligența Artificială trebuie să învețe și să dezvolte strategii adaptate de comunicare cu chatboții, să îi învețe cum să livreze conținut mai corect sau să îi ghideze în realizarea unor creații de tip text ori grafică impresionante și unice, adaptate contextului. Accentul în această profesie nu se va mai pune pe capabilitățile tehnice sau cunoașterea limbajelor de programare, ci foarte mult pe abilitățile ce țin de spera umanistă a educației, adică pe ceea ce numim de obicei ”soft skills”. Noua generație de programatori, care va integra în muncă roboții software, va avea nevoie nu doar de gândire algoritmică, dar și de un vocabular variat și nuanțat și de o cultură umanistă de excepție, pentru a-și dezvolta modalitățile de comunicare cu instrumentele AI. Iar acești profesioniști, adaptați la nevoile viitorului și foarte rari deocamdată, vor deveni extrem de valoroși pe piața muncii, pentru că vor reuși să folosească capacitățile roboților la adevărata valoare, ușurând munca multor alți specialiști, la scară largă. Dincolo de bune cunoștințe tehnice, care îi vor ajuta să înțeleagă procesele digitale din spatele ecranului cu care comunică, oamenii care vor colabora direct, zi de zi, cu platformele de Inteligență Artificială trebuie să își rafineze mereu exprimarea și, totodată, să poată evalua corect și din punct de vedere conceptual, informațional, ideologic și estetic rezultatele livrate de către roboții software. Am experimentat, deja, împreună cu colegii mei din echipa Hacking Work, comunicarea cu ChatGPT și am descoperit destul de repede că nivelul de calitate și complexitate al rezultatelor pe care ni le-a oferit a depins direct de rafinamentul expresiilor, claritatea cerințelor și calitatea vocabularului pe care l-am folosit. Roboții pot face lucruri incredibile și foarte valoroase, dar rezultatele lor depind foarte tare de calitatea interacțiunilor pe care noi suntem capabili să le creem și de capacitatea noastră de a îi ajuta continuu și interactiv să se perfecționeze. Altfel spus, cunoștințele generale solide, lectura literaturii de ficțiune, de poezie, de filosofie și informarea din surse cât mai ample, cât și o cunoaștere cât mai bună a vocabularului și structurii limbii (română, engleză și cât mai multe altele) au toate șansele să devină aptitudini cu valoare mare în noua economie, nu doar un hobby sau o opțiune individuală de petrecere a timpului liber. Poate ați observat cu toții, deja, în activitatea voastră, că aria de cunoștințe și competențe de care aveți nevoie este tot mai amplă. Pe măsură ce complexitatea muncii noastre crește, avem nevoie să integrăm tot mai multe informații, metode și principii ce țin de domenii științifice auxiliare. Cu alte cuvinte, nu mai poți face inginerie de bună calitate dacă nu știi și un pic de chimie, medicină, psihologie sau marketing. Așa cum nu poți să mai fi un profesor, un medic, un jurnalist, un biolog ori un sportiv foarte bun dacă nu înțelegi tehnologia și nu integrezi aplicațiile digitale cât mai profund în activitatea ta. Viitorul aparține profesioniștilor cu minte universală, capabili să își cunoască excelent domeniul de expertiză, dar și să integreze simultan tot mai multe abilități, informații și practici ce țin de alte domenii academice și de specializare.

Idei bune, executate greșit: casele automate din supermarket | HWRadio017

A făcut mare vâlvă pe rețelele sociale și în presă știrea că un lanț de supermarketuri a eliminat integral casierii și a introdus puncte de scanare și plată automată a produselor, operate chiar de către cumpărători. Tema a fost abordată și de liderii de opinie, întoarsă pe toate părțile de cetățeni și, într-un final, a eșuat în discursul demagogic și populist al unor politicieni. Discuțiile au separat rapid două tabere: pe de o parte sunt adepții tehnologiei și automatizării care văd această schimbare ca pe un progres firesc. Pe de altă parte sunt conservatorii, oamenii speriați de schimbările rapide din mediul tehnologic, care simt riscul real de a rămâne irelevanți profesional, putând fi înlocuiți de roboți și de mașini automate, în cazul în care munca lor este rudimentară și repetitivă. La mijloc sunt cârcotașii și mofturoșii, care văd un disconfort în nevoia de a își scana singuri cumpărăturile, dar care au la dispoziție alte magazine, unde pot fi tratați personal, așa cum doresc. Și mai sunt și glumeții, care spun că dacă odată cu casierii ar dispărea și paznicii nu ar mai exista deloc cumpărători nemulțumiți. Iar alte voci vesele amintesc că această automatizare nu va penetra și la magazinele de cartier, unde oamenii cumpără și azi pe datorie, sumele fiind notate de vânzători într-un caiet și recuperate în ziua de salariu. Cred că trebuie să ascultăm toate părțile și să muncim cu toții la o tranziție armonioasă și mai puțin zdruncinată și tensionată către tehnologizare, un proces ireversibil și care nu durează de ieri, de azi. Să ne amintim că unii dintre noi am prins încă autobuzele cu taxatoare și nu ne-au căzut brațele când a trebuit să ne cumpărăm singuri biletele din stație și să le validăm cu mânuțele noastre la urcarea în vehicul. Iar taxatoarele cu siguranță s-au recalificat și au îndeplinit alte roluri. Așa cum țăranii care lucrau câmpul cu forța brațelor și cu vitele au devenit ulterior tractoriști sau s-au mutat în fabricile care procesează și ambalează alimentele. Sau să ne amintim de momentul când birjarii au fost înlocuiți de autovehiculul personal. Nu s-ar mai întoarce nimeni, astăzi, la transportul cu trăsura, doar de dragul de a conserva o profesie depășită de vremuri, iar faptul că ne conducem singuri automobilele nu ne face inferiori social sau slugi ale producătorilor auto. Este limpede că automatizarea procesului de vânzare este un fenomen ireversibil și că preluarea de către mașinării și aplicații digitale a muncilor de rutină, care nu aduc valoare economică semnificativă prin contribuția omului, va continua. Trebuie să observăm însă că recenta reformă de la supermarketurile din România este o idee foarte bună, executată foarte greșit. Designul soluției este departe de a fi unul funcțional și inteligent, iar experiența oferită atât cumpărătorilor cât și casierilor convertiți în consilieri este una infernală. Spațiul caselor automate este foarte mic, iar dacă ai coșul plin scanarea tuturor produselor devine un calvar. Aparatele dau numeroase erori și se blochează frecvent, iar puținii consilieri prezenți aleargă disperați și sunt depășiți de situație. Fluxul de ieșire se sugrumă deseori, barierele se deschid greu și se închid mai repede decât ar trebui. Am jurat că nu mai intru în magazinele comerciantului francez până când aceste probleme se vor remedia. Dar am întâlnit aceleași probleme și la rețelele comerciale germane prezente la noi. Cred că trebuie să înțelegem că automatizarea va înghiți tot mai mult din muncile rudimentare și profesiile cu sarcini repetitive care nu presupun și folosirea intensă a inteligenței și creativității. Este o evoluție naturală spre eficiență și optimizare și este falimentar să ne propunem să rămânem țintuiți în metode anacronice și procese care mănâncă inutil timp, energie și bani.

Facultatea se scumpește cu 40%; Munca remote devine lege în tot mai multe țări | HWNews052

Varianta audio a ediției 52 Hacking Work News este disponibilă acum, ascult-o în timp ce stai în trafic sau îți faci plimbările de weekend binemeritate după o săptămână de lucru intens. Aflăm o mulțime de lucruri noi despre drepturile și oportunitățile noastre la locul de muncă, care sunt noile reglementări ale muncii remote la nivel mondial, cum ne ferim de escrocheriile asistate AI, dar și de ce educația va ajunge să ne coste mai mult din 2024. Iar dacă visai să faci facultatea în Inteligența Artificială, afli și că acum e posibil – și cum. Ascultă newsletterul și află mai multe despre ce ne așteaptă într-o piața a muncii din ce în ce mai dinamică și imprevizibilă. Ai toate șansele să te găsească mai pregătit. ___ Pentru mai multe vești care te informează cu privire la ce se mai întâmplă în lume, îți punem la îndemână varianta audio a newsletter-ului și pe Apple Podcast și RSS. Hacking work Online 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter 🟠TikTok.

Job de boier în IT: Prompt Engineer; Tinerii români = 21% șomeri, oare de ce? | HWNews051

Varianta audio a newsletter-ului Hacking Work este disponibilă acum, numai bună s-o asculți când faci sport sau te duci spre casă de la muncă. Cum știi dacă locul tău de muncă este toxic? Când jignirile, favoritismele, insultele, hărțuirea de toate felurile, discriminarea sau agresivitatea verbală sunt comportamente la ordinea zilei. În ediția 51 a newsletter-ului Hacking Work aflăm că tinerii români între 18 și 24 de ani își doresc un loc de muncă și aplică pe platformele de joburi, dar cu toate acestea procentul șomajului este încă foarte mare. Prompt Engineer este una dintre meseriile de viitor. Ascultă newsletterul și află mai multe despre noua profesie care va fi în centrul atenției în industria tech. --- Pentru mai multe vești care te informează cu privire la ce se mai întâmplă în lume, îți punem la îndemână varianta audio a newsletter-ului și pe Apple Podcast și RSS. Hacking work Online @HackingWorkPodcast 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter 🟠TikTok.

Candidații, recrutorii și etica. Dubii și dileme | HWR016

Când crezi tu că sunt oamenii din România cel mai activi pe platformele de joburi? Când crezi că se ocupă ei să își actualizeze CV-urile, să observe ce joburi noi au mai fost publicate, să se informeze despre angajatori și să candideze la posturile care li se par atractive? Aș fi tare curios de răspunsul tău, dar încă nu putem avea atât de multă interacțiune în emisiunile noastre de la radio. De aceea o să îți dau eu răspunsul, care probabil o să te surprindă: ziua de luni, la orele dimineții, între 8.00 și 10.00 este intervalul perfect pentru a găsi cei mai mulți candidați prezenți, activi și interesați pe platformele de joburi. Fie că vorbim despre Linkedin, despre ejobs, bestjobs, olx și toate celelalte platforme unde companiile și recrutorii publică anunțuri de angajare, cea mai înaltă rată de activitate și de eficiență în interacțiunile cu candidații se atinge lunea dimineața, iar în zilele de marți și miercuri, tot între orele 8.00 și 10.00, prezența oamenilor pe canalele de recrutare online este aproape la fel de intensă. Practic, dacă vrei să ai un număr mare de candidați și un procent bun de calitate și relevanță a candidaturilor, este ideal să publici anunțurile fix la început de săptămână, la primele ore. Și asta fac de fapt cele mai multe companii din România care au acces la date: s-au adaptat la comportamentul candidaților și își construiesc calendarul și interacțiunile în funcție de zilele și orele când se pot intersecta cu cei mai mulți și mai buni candidați. Am extras aceste informații dintr-un foarte bun raport de cercetare realizat de compania Mingle, care a colectat date de la peste 300 de recrutori din 35 de organizații din România. În același raport, se precizează foarte limpede că vinerea și în week-end activitatea pe aceste platforme este foarte redusă și că e păgubos să încerci să publici sau să găsești un job nou la care să fii între primii candidați la final de săptămână. Ce înțelegem de aici? Că angajații nemulțumiți de actualii lor angajatori nu au niciun fel de problemă de etică sau de conștiință, folosind orele când teoretic sunt la serviciu nu pentru a munci, ci pentru a căuta un alt loc de muncă. Mi se pare limpede că acești oameni nu sunt de fapt la serviciu, ci la scârbiciu, adică sunt într-un loc de muncă de unde vor să plece repede. Și în loc să-și vadă de treabă așa cum se așteaptă actualul lor angajator, ei stau pe internet căutând următorul angajator, sperând că va fi unul mai bun. Problema este că sunt foarte mulți acești oameni, lucru care nu mă surprinde, dacă ne gândim că rapoartele de cercetare Gallup arată foarte clar că aproape 80% din angajații din întreaga lume sunt absolut dezinteresați de locul lor de muncă, în general din cauza managementului defectuos. Iar procentul acesta este chiar mai mare decât media globală în Europa și cu siguranță în România. Este un fenomen despre care putem discuta mult și de care trebuie să ținem cont. Aș încheia cu o întrebare, retorică, adresată recrutorilor din România: dacă știi că ai tăi candidați au aplicat în zilele și orele când teoretic erau la serviciu, ce te face să crezi că după ce îi angajezi vor renunța la acest obicei și vor munci cu drag și spor pentru-al firmei tale viitor?

Venit minim lunar: 3000 de lei. Rețeta perfectă a muncii hibride: 40% birou, 60% acasă | HWNews049

Varianta audio a newsletter-ului Hacking Work este disponibilă acum, numai bună s-o asculți când faci sport sau te duci spre casă de la muncă. În ediția 49 vorbim despre venitul minim începând din octombrie 2024, despre rețeta ideală a muncii hibride și despre posibilitatea de a lucra chiar și la 70 de ani. Venitul minim: cel puțin 3000 de lei, obligatoriu din octombrie 2024. România trebuie să implementeze venitul minim european adecvat până în octombrie 2024, iar salariatul român va avea doar de câştigat, fiindcă venitul său minim ar creşte simţitor, conform unei analize realizate de EY România. Rețeta ideală: 40% office. 60% home. 100% better. Munca hibridă funcționează cel mai bine atunci când îmbină zilele de prezență fizică într-un birou alături de colegi cu cele de la distanță, într-un procent optimizat în conformitate cu nevoile companiei și angajaților deopotrivă. Tu cum te simți când lucrezi de acasă? Inflația și creșterea costurilor vieții dau naștere fricii de a lucra și la 70 de ani. Spre deosebire de vremurile anterioare, în care cei mai mulți oameni ieșeau la pensie cu suficienți bani cât să se bucure de anii frumoși care le-au mai rămas, acum valorile record ale inflației, creșterea dobânzilor și costul mâncării și al combustibilului dau naștere, pe bună dreptate, fricii de a rămâne fără economii la bătrânețe și, implicit, de a fi nevoiți să lucreze și la 70 de ani. Pentru mai multe vești care te informează cu privire la ce se mai întâmplă în lume, îți punem la îndemână varianta audio a newsletter-ului și pe Apple Podcast și RSS. Hacking work Online @HackingWorkPodcast 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter 🟠TikTok.

Analfabetul digital, urmașul analfabetului funcțional | Hacking Work Radio | HWR014

Știm deja foarte bine că 44% dintre tinerii absolvenți din România sunt analfabeți funcțional. Este rezultatul din 2018 al testelor PISA, care plasează țara noastră pe locul 47 din cele 79 de țări incluse în cercetare. Analfabetismul funcțional înseamnă că indivizii sunt capabili să citească și să reproducă niște informații, dar sunt incapabili să le înțeleagă cu adevărat sensul și să le folosească în mod practic în realitate. Ceea ce nu se spune suficient de clar și de răspicat este că analfabetul funcțional este în general condamnat la cele mai grele și mai prost plătite locuri de muncă din lume. Fiindcă abilitățile cu care iese din școală sunt puține, sărace, inadecvate și lipsite de valoare practică, analfabetul funcțional primește foarte puțini bani pentru o muncă fizică, în general grea, dar cu valoare economică extrem de mică. Fenomenul inadaptării tinerilor la piața muncii capătă amploare odată cu digitalizarea accentuată și evoluția rapidă a tehnologiilor, cărora niciun sistem de educație tradițional nu le face față ca viteză a actualizării. Practic, vor dispărea foarte multe dintre profesiile cu sarcini repetitive, care vor fi automatizate și vor apărea profesii noi, care vor presupune seturi complexe de cunoștințe tehnologice și abilități digitale, inaccesibile celor mai mulți dintre analfabeții funcțional. Știm deja că vom rămâne valoroși profesional doar dacă învățăm continuu. Iar a conversa profitabil și productiv cu roboții va fi în curând o sarcină de lucru la fel de banală ca pornirea computerului sau trimiterea unui e-mail. Viitorul este digital și aparține celor capabili să învețe și să se adapteze continuu. Te las cu o întrebare: tu ce crezi, te vei descurca să lucrezi cu roboții? Te-ai apucat deja să le dai sarcini și să le evaluezi rezultatele?

Sărăcia ne ține împreună și la job, și în cuplu. Cum e să fii concediat fără să știi? | HWNews048

Varianta audio a newsletter-ului Hacking Work este disponibilă acum, numai bună s-o asculți când faci sport sau te duci spre casă de la muncă. În ediția 48 vorbim despre lipsa încrederii între angajatori și angajați, despre cum poate fi dacă te muți împreună cu partenerul ca să diminuezi cheltuielile și despre burnout. Tocmai trecem prin Great Betrayal – Marea Trădare. După Marea Demisioneală, a mai apărut un fenomen numit cu majuscule în industria muncii: Marea Trădare. Fenomenul Marii Trădări este trăit de angajații care își dau seama că stabilitatea și loialitatea la locul de muncă sunt o iluzie, angajatorii debarasându-se de mulți dintre ei, peste noapte, cu cea mai dură și cumplită răceală și dezinvoltură. Traiul împreună – din iubire sau pentru a pune bani la ciorap? Peste două treimi (63%) dintre persoanele care s-au mutat cu partenerul lor spun că situația financiară și logistica au fost motivațiile principale în luarea deciziei, conform unui raport recent al Realtor.com. Deși ideea de a împărți chiria poate fi foarte atractivă, este important să te gândești, înainte de a face acest pas, cum va funcționa pe termen lung, dacă nu vrei ca peste niște ani să realizezi că singurul lucru care vă mai ține împreună e rata creditelor. Burnout, cote alarmante. Nivelurile de epuizare mentală și fizică din cauza stresului la locul de muncă au atins un nou record la sfârșitul anului trecut, după cum indică un sondaj global de la Future Forum. Situația actuală nu este deloc îmbucurătoare: din cei 10.243 de angajați cu normă întreagă intervievați, 42% au raportat că se simt epuizați. Ție îți este frică să recunoști că ești epuizat?

35 of 41