Acest text analizează cultura autostopului ca un set de practici ce funcționează precum un mecanism de schimb de daruri. Înainte de toate, să uităm de reprezentările mass-media – ale culturii americane, în special – asociate autostopului. În România, ca și în alte țări din estul Europei, cel mai mare procent de autostopiști este reprezentat de navetiști. Aceștia sunt persoane fizice fără vehicul sau permis de conducere: oameni din clasa muncitoare, studenți sau elevi. Autostopul, numit popular „la ocazie”, este încurajat de lipsa sistemelor de transport public în unele regiuni predispuse să funcționeze ca „ghetouri de rețea”. Sistemele de transport public sunt adesea nesigure, vechi, cu un program incomod, făcându-i pe mulți navetiști să se bazeze pe comportamentul cooperant al altora. Articolul se bazează pe munca mea de teren, parte a tezei de  ...