Hacking Work

por Doru Șupeală

Emprendimiento Carreras

Temporada 2

Concedieri decise și făcute de roboți – cât de uman este noul HR | Hacking Work Radio | HWR008

Te-ai întrebat zilele acestea, auzind veștile și poveștile despre concedierile din marile firme de tehnologie, de ce pare că aceste decizii de disponibilizare sunt inumane? Răspunsul este surprinzător și foarte dur: o parte considerabilă din deciziile de concediere luate recent, în industria software și nu numai, are la bază algoritmi Big Data și programe software. În ultimii 15 ani, piața soluțiilor IT dedicate activităților de HR a crescut foarte mult, tot mai multe activități și procese specifice administrării și dezvoltării resurselor umane fiind automatizate. O cercetare făcută de experții firmei de consultanță Gartner arată că 98% dintre liderii din HR din SUA spun că vor folosi algoritmi, cel puțin parțial, pentru a lua decizii în activitatea lor, inclusiv pentru a stabili cine își adună lucrușoarele în cutia de carton și pleacă. Așa se explică, poate, de ce recentul val de concedieri de la Google a creat atât de multe proteste: au fost dați afară oameni cu vechime, evaluați ca performeri și avansați recent, au fost puși pe liber simultan părinții unui copil de patru luni aflați în concediu de maternitate, a fost concediat un inginer care ceruse concediu ca să își îngrijească mama cu cancer în fază terminală, iar un recrutor din echipa de HR de la Google din Dublin a fost deconectat automat de la toate sistemele informatice chiar în momentul în care lua un interviu online unui candidat, pentru angajare. Cercetări recente arată că, în HR, decizia finală balansează între oameni și mașini: 25% dintre oamenii de HR chestionați recent de Gartner spun că vor asculta algoritmii când vor decide cine este dat afară, 46% vor aborda o strategie care combină analiza softurilor cu instinctul uman, și doar 20% spun că deciziile vor fi luate exclusiv de oameni, pe baza instinctelor lor. Hai să ne amintim ce înseamnă HR: Resurse Umane. Și să ne întrebăm cam cât de Umane sunt organizațiile, departamentele și persoanele care lasă un robot software să hotărască, să aplice și să comunice o decizie atât de sensibilă precum o concediere.

Generația Z este 50% în burnout; Softurile AI pot aduce șomajul în multe domenii | HWNews042

Pentru că v-am ascultat propunerile, începând de azi este disponibilă și varianta audio a newsletter-ului Hacking Work, numai bună s-o asculți în drum spre casă. În ediția 42 afli că softurile AI aduc șomajul în multe domenii, generația Z este 50% în burnout, suntem ultimii din Europa la utilizarea programelor de învățare online, iar cultura Google se prăbușește. Tot în ediția 42 vedem că apar instrumentele de verificare a plagiatelor făcute cu ChatGPT și că multitaskingul, pensionarea anticipată și viața la oraș ne strică de cap. Varianta audio va fi disponibilă după fiecare ediție scrisă a newsletter-ului pe toate platformele. Hacking work Online @HackingWorkPodcast 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter 🟠TikTok. Doru Șupeală Online: 🟠Facebook 🟠Linkedin 🟠Instagram Web: https://scoalaspor.ro/ https://hackingwork.ro/

Listele negre pentru concedieri sunt făcute de roboți software | HWNews041

Ne-ați cerut, am făcut. Varianta audio a newsletter-ului Hacking Work este disponibilă acum, numai bună s-o asculți în drum spre casă. În ediția 41 vorbim despre ChatGPT și despre urmele pe care acesta le va lăsa atât asupra nostră, cât și asupra economiei. Cine s-ar fi gândit că s-ar putea aduce vorba despre un șomaj în IT? Mai aflăm vești și despre săptămâna de lucru de 4 zile. Primim tot mai multe dovezi că e profitabilă, dar aflăm și ce alte extra beneficii aduce pentru mediu și sănătate. Pentru mai multe vești care te informează cu privire la ce se mai întâmplă în lume, îți punem la îndemână varianta audio a newsletter-ului și pe YouTube, Apple Podcast și RSS. Hacking work Online @HackingWorkPodcast 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter 🟠TikTok. Doru Șupeală Online: 🟠Facebook 🟠Linkedin 🟠Instagram Web: https://scoalaspor.ro/ https://hackingwork.ro/

Șomaj în IT? Efectul ChatGPT

Cum ar fi oare să vedem că noile tehnologii digitale din industria de software îi lasă fără loc de muncă fix pe unii ingineri din companiile IT? O știre publicată vineri seară pe platforma Semafor anunță că firma OpenAI, care a creat serviciul ChatGPT, a angajat în ultimele șase luni aproape 1000 de specialiști IT freelanceri (contractori), mai ales din America Latină și Europa de Est, pentru a lucra la două proiecte strategice secrete. În ultima lună, întreaga planetă a fost șocată de capabilitățile uimitoare pe care deja le demonstrează ChatGPT și celelalte instrumente de generare de conținut automat, precum DALL-E, Midjourney sau Stable Diffusion. Performanțele acestor instrumente progresează cu o viteză uluitoare, tocmai prin faptul că învață continuu și agregă tot mai multe informații proaspete și valide, din interacțiunile directe cu utilizatorii. Mulți analiști spun că această capacitate a tehnologiilor noi de a produce conținut intelectual creativ și original, foarte aproape de perfecțiune, va produce un șoc în piața muncii și va schimba radical felul în care lucrăm, obligându-ne practic să integrăm roboții software în activitățile noastre și să le delegăm foarte multe sarcini executate până acum de oameni, cu viteze mult mai mici și costuri mult mai mari decât cele ale aplicațiilor de inteligență artificială. Dacă se va dovedi că liniile de cod software generate de ChatGPT sunt valide și de încredere, este posibil să vedem pentru prima dată în ultimele decenii un număr semnificativ de ingineri software, mai ales dintre cei fără prea multă expertiză, rămași fără loc de muncă și nevoiți să se recalifice sau să dezvolte aptitudini noi. Ne aflăm în fața unui moment istoric, similar apariției electricității, mașinilor cu abur sau internetului. Nu e prima oară când noile tehnologii răstoarnă din temelii modul în care omenirea trăiește și muncește. Întrebarea este câți dintre noi sunt pregătiți să se adapteze acestei noi realități.

Furtună în Tech: concedieri brutale, dar și oportunități mai bune pentru disponibilizați | HWNews040

Servus! Ne-ați cerut, am făcut. Începând de azi este disponibilă și varianta audio a newsletter-ului Hacking Work, numai bună s-o asculți în drum spre casă. În ediția 40 vorbim despre concedierile brutale din tehnologie și oportunitățile care apar pentru cei disponibilizați, despre munca în regim hibrid, dar și despre România, care e din nou coada Europei. Tot în ediția 40 mai afli care este salariul mediu la Cluj, dar și cum filosofia greacă îți poate îmbunătăți cultura muncii și cu cât ai putea fi plătit doar ca să dormi. Varianta audio a newsletter-ului o vei primi după fiecare ediție, pe toate platformele, inclusiv Spotify, Apple Podcast și RSS. Hacking work Online @HackingWorkPodcast 🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter 🟠TikTok. Doru Șupeală Online: 🟠Facebook 🟠Linkedin 🟠Instagram Web: https://scoalaspor.ro/ https://hackingwork.ro/

Efectul Barnum-Forer: vorbe goale pentru naivi | Hacking Work Radio | HWR006

Ți se întâmplă, atunci când discuți cu un coleg sau un șef care îți oferă feedback, să ți se pară că omul parcă ți-a citit gândurile și spune fix, dar fix lucruri pe care le simți și tu? Sau când asculți la radio horoscopul, descoperi că așa-zisele previziuni, nu doar de la zodia ta, ci de la toate zodiile, ți se potrivesc de minune? Nu e nicio magie și nicio abilitate de Mafalda sau Mama Omida în spatele acestor fapte. Ești doar victima efectului Barnum-Forer. Sunt doar niște vorbe goale, bine meșteșugite, făcute să te impresioneze, să te convingă sau să te supună. Afirmații foarte vagi și generale, care se potrivesc de fapt oricui, dar care îți sunt servite cu emfaza cuiva care te-a citit profund, fiindcă, vezi Doamne, se pricepe la oameni. Hai să luăm niște exemple: ”În unele momente, simți că unii colegi sunt lipsiți de motivație”; sau ”Când iei decizii, uneori te îndoiești că ai acționat corect”; sau ”Ai tendința să fii critic cu tine” sau ”Unele visuri ale tale sunt foarte îndrăznețe” sau ”Îți place să fii ascultat și privit cu încredere de către ceilalți”. Hai să fim serioși, toate aceste afirmații sunt adevărate pentru aproape oricine, dar cel care ți le adresează vrea să crezi că înțelege extraordinar de bine ce este în mintea și sufletul tău și, în acest mod, să te manipuleze. Numele acestui fenomen, Barnum-Forer, vine de la artistul de circ, afaceristul și politicianul american Phyneas Taylor Barnum și de la cercetătorul și psihologul Bertram Forer. La mijlocul secolului al nouăsprezecelea, circarul Barnum a spus public, citez: ”la fiecare secundă se naște un nou fraier”, un om naiv care poate fi foarte ușor deposedat de bani dacă îi verși în ureche vorbe meșteșugite care-i sună convenabil. Cu o asemenea mentalitate, nu ne mirăm că Barnum a fost un politician de succes, nu-i așa? Peste un secol, în 1948, profesorul și cercetătorul Bertram Forer a demonstrat printr-un experiment făcut cu studenții săi că naivitatea oamenilor poate fi valorificată extrem de ușor, folosind astfel de afirmații foarte generale și cu conotații pozitive, pentru a îi face să se simtă bine și a îi manipula ușor pe cei creduli. Cum te poți feri de manipulatorii care folosesc efectul Barnum-Forer? Este esențial să gândești auto-critic, să fii mai sceptic și să nu cauți validare cu orice preț, să ceri explicații și dovezi celor care îți dau astfel de informații, întrebându-i pe ce își bazează afirmațiile și să te întrebi dacă nu cumva tot ceea ce ți se spune se aplică și celor din jur, în contextul în care ești. La final, îți spun un secret al lui Polichinelle: șeful sau colegul bun este cel care te ascultă vreme îndelungată, îți cere părerea, te întreabă ce simți, ce gândești și cum crezi tu că ar trebui acționat și are mai multe îndoieli decât certitudini. Cel care știe din prima ce gândești și ce simți te desconsideră și te manipulează. Ține-te departe de el și verifică dacă mai ai portofelul.

Concedierile de la Google: sfârșitul siguranței psihologice? | Hacking Work Radio | HWR005

Google a anunțat vineri concedierea a 12.000 de oameni, 6% din numărul total de angajați. Oficial, această decizie vine să reechilibreze compania, după valul uriaș de angajări din timpul pandemiei. Ceea ce surprinde la decizia de acum a Google nu este valul de concedieri în sine, ci modul foarte rece, cinic și aleator în care a fost aplicată această decizie, un comportament deloc conform culturii și valorilor firmei. Angajații care au rămas în firmă au reacționat zgomotos și în număr mare, în ciuda faptului că vestea concedierilor a fost dată vineri după-amiază, înainte de week-end. Săptămâna aceasta va avea loc o ședință deschisă cu toți angajații, iar șefii de la Google trebuie să răspundă întrebărilor și protestelor angajaților care au scăpat de concediere, dar sunt furioși pentru modul brutal și deloc specific firmei, în care decizia a fost luată și executată. Angajații rămași întreabă, pe bună dreptate: de ce au fost dați afară oameni cu vechime și autoritate profesională înaltă, care recent au fost evaluați ca top performeri și chiar avansați; ce poate face Google mai bine acum, după concedieri și nu putea face înainte de concedieri; de ce, dacă vin vremuri grele, nu s-a anunțat niciun fel de reducere a salariilor uriașe ale conducătorilor firmei; iar liderul unui sindicat din Google se întreabă retoric de ce face concedieri o firmă care a făcut un profit de 17 miliarde de dolari doar în ultimul trimestru din 2022. Climatul foarte agitat și protestele îndreptățite ale angajaților rămași la Google ne arată că se prăbușește mitul celei mai sigure organizații din lume din punct de vedere psihologic. Studiile publicate în ultimii 10 ani de profesoara Amy Edmondson de la Harvard, sintetizate în cartea sa din 2018, ”The Fearless Organization – Organizația Neînfricată”, au arătat că la baza succesului și performanței Google a stat cultura îndrăzneață, lipsită de temeri și complexe a firmei. Construită în jurul ideii de Siguranță Psihologică, cultura Google este definită de un climat cu un grad foarte înalt de încredere, confort mental, transparență, curaj, lipsă de stress, imaginație și creativitate neîngrădite, stabilitate, toleranță, deschidere, distanță redusă față de putere, libertate deplină de exprimare și inițiativă, dar și acces democratic în zona deciziilor strategice. Odată cu modul în care a fost luată și aplicată recenta decizie de concediere, toată această construcție strategică a siguranței psihologice pare a se cutremura și nărui. Organizația neînfricată este bântuită azi de frică, oamenii se tem pentru viitorul lor profesional și personal. Siguranța Psihologică, factorul cultural major și diferențiator al firmei, nu mai există așa cum o știau angajații. Iar efectele toxice ale acestui șoc cultural nu vor întârzia să apară. Îndrăznesc să cred că Google nu își va abandona, totuși, cultura și valorile. Și anticipez că, pentru a recâștiga încrederea și implicarea oamenilor, firma va fi nevoită curând să concedieze actuala echipă de management. Când veți auzi această veste, să știți că este una bună pentru cultura și angajații de la Google, dar și pentru lumea întreagă care a găsit inspirație în felul în care Google a știut să își construiască identitatea, cultura și relația cu oamenii săi.

Oare s-a terminat Marea Demisioneală? | Hacking Work Radio | HWR004

Sigur ai auzit despre Great Resignation. La noi, Marea Demisioneală. Un val uriaș de demisii, pornit din America și extins apoi global, imediat după pandemie, a arătat că o proporție uriașă a angajaților din lume are nemulțumiri în relația cu angajatorii și așteaptă oferte mai bune. Unii lideri din business au spus că numele mai potrivit pentru acest fenomen ar fi Marea Resetare, sau Marea Rearanjare a pieței - Great Reshuffle. O opinie corectă, fiindcă valul de demisii nu a exprimat doar revoltă și răzbunare, ci și o dorință fermă a angajaților pentru un nou contract social în piața muncii. Oamenii nu mai vor să fie văzuți ca resurse, ca piese nesemnificative în mașinăria uriașă care este corporația. Angajații, mai ales cei tineri și educați, așteaptă de la angajatorii lor un parteneriat, care să le ofere mai mult timp și energie pentru viața lor, muncă mai frumoasă, cu sens, sănătoasă și flexibilă, dar și condiții de lucru mai prietenoase, umane, adaptate nevoilor și preferințelor fiecăruia. Lunile au trecut, valul de demisii a continuat, până când, acum câteva luni, au apărut semnele recesiunii, iar unele organizații mari și importante au început să concedieze în masă. A fost momentul în care mulți au spus că Valul concedierilor a astupat și anulat Valul demisiilor. Măi, să fie! Oare chiar așa este? Săptămâna aceasta, Monster, una dintre cele mai mari platforme de joburi din lume, a făcut publice rezultatele unui sondaj la care au răspuns cei cei care au cont acolo. Surpriză: 96% dintre respondenți spun că își vor căuta un nou job în 2023. 96 la sută, o cifră niciodată atinsă pe acest parametru. Cum adică? E recesiune, inflație, instabilitate economică și 96% dintre angajații de pe Monster caută și acum un loc de muncă mai bun? Da, ați auzit bine. Dincolo de surpriză, putem înțelege fenomenul, analizând alte cifre din cercetare: 66% dintre respondenți știu că le va fi greu să găsească ceva bun, dată fiind situația economică, iar 46% spun că au nevoie de mai mulți bani din cauza inflației și creșterii costurilor vieții. 34% nu văd nicio oportunitate de dezvoltare a carierei la actualul angajator, iar 25% spun că actualul lor mediu de lucru este toxic. Simțiți revolta mocnită, care zace sub aceste cifre? Care-i concluzia? Oamenii sunt încă nemulțumiți de modul în care angajatorii văd relația cu ei. Conștienți de situația economică, vor căuta mai discret joburi mai bune. Dar vor căuta în continuare. Dacă ești antreprenor sau manager, nu ar trebui să te păcălești că recesiunea îți va aduce angajații doriți de tine. Degeaba ai toate posturile ocupate, dacă oamenii tăi nu sunt cu mintea și sufletul acolo, motivați și dornici de performanță. Dacă sunt mereu cu ochii pe ofertele de muncă ale altora, angajații tăi și-au dat deja demisia morală. Se cheamă Quiet Quitting. Este un fel de cancer al firmei, despre care în general afli mult prea târziu, domnule director.

Joburi absolut inutile, adică Bullshit Jobs | Hacking Work Radio | HWR003

Te-ai întrebat vreodată ce rost are munca ta? Dincolo de a primi un salariu și a avea niște colegi și un șef, care este conținutul și mai ales care sunt urmările activității tale profesionale? Ajută pe cineva sau cuiva munca ta ori produsele sau serviciile la care lucrezi, alături de colegii tăi? Tot mai mulți oameni se întreabă ce sens are ceea ce fac la serviciu și în ce măsură sunt ei utili societății, prin profesia pe care o practică. În 2018, doi profesori de economie de la o universitate olandeză au publicat un studiu care se numește ”Socially Useless Jobs”, adică ”Munci fără utilitate socială”. Cei doi au întrebat o sută de mii de oameni din 47 de țări care este contribuția socială a muncii lor, în ce fel efortul lor profesional aduce beneficii reale comunității sau semenilor. Peste 25% din cei o sută de mii de oameni întrebați se îndoiau sincer de utilitatea propriei munci. 8% considerau în mod ferm că joburile lor sunt absolut inutile, iar 17% aveau dubii serioase că munca lor ar aduce vreun folos societății. Imediat după această cercetare, regretatul antropolog David Graeber, la acea vreme profesor la London School of Economics, a publicat cartea ”Bullshit Jobs”, titlu pe care îl putem traduce pe limba noastră ca ”Angajați degeaba”, ”Posturi inutile” sau, cum spune folclorul, ”Cooperativa Munca în zadar”. David Graeber spune în carte că Bullshit Jobs nu sunt totuna cu Shitty Jobs, muncile de rahat, adică joburile grele, urâte și deseori prost plătite, cum ar fi cele din salubritate, pază, call center, plăsmuirea unor doctorate pentru miniștrii analfabeți din guvernul României sau posturile de la ghișeele aglomerate unde se depun reclamațiile clienților. Posturile inutile, adică Bullshit Jobs, sunt cele create în general în corporații și în instituțiile de stat, de către niște șefuleți de rang mijlociu, care urmăresc astfel să își justifice poziția, importanța și locul în ierarhia organizației. Joburile nu au niciun fel de utilitate practică, nu aduc efectiv niciun fel de valoare pentru beneficiari și, dacă ar dispărea, nimeni nu le-ar simți lipsa. Ba dimpotrivă. Am întâlnit recent astfel de joburi. După un workshop cu echipa de Resurse Umane dintr-o corporație, conform contractului, am trimis o factură. După mai bine de o lună, am descoperit că factura era neplătită, deși termenul de plată era depășit. Am pierdut apoi alte trei săptămâni și am schimbat aproape 50 de e-mailuri și mesaje cu tot soiul de contabili, auditori, analiști, operatori, administratori de cont și alți birocrați inutili, pentru a afla că unul dintre ei introdusese în sistemele lor informatice un număr de cont greșit. Departamentul de audit inventase toate acele roluri ca să se asigure că firma plătește cele mai mici prețuri pentru produsele și serviciile pe care le cumpără. Vă dați seama că data viitoare când vom colabora prețul meu va fi ceva mai mare pentru această firmă, nu? Poate așa o să înțelegem că bullshit jobs sunt inutile chiar și pentru firmele și șefuleții care le creează.

Lansarea Hacking Work la Radio România Cultural - 9 ianuarie 2023 | Hacking Work Radio | HWR000

În ediția din 9 ianuarie 2023 a emisiunii ”Orașul Vorbește” de la Radio România Cultural, realizatoarea Andra Petrariu a purtat o discuție telefonică de 15 minute cu Doru Șupeală, vorbind despre modul în care arată piațamuncii astăzi, dar și despre proiectul emisiunilor radio pe care îl dezvoltăm împreună. Vă oferim acum această înregistrare.

37 de 41