Sunt albe și negre, dar ne răsună în minte precum o mie de culori. Și toate sunetele posibile se ascund în ele. Par mult mai multe, dar de fapt sunt doar 88. 52, albe și 36, negre. Vorbim, desigur, despre clapele de pian.

Bun[, sunt Andrada, iar la Book Over facem azi Istoria pianului. Am ales-o, deloc întâmplător, pe cea scrisă de Ramón Gener. Cartea, apărută la noi la editura Humanitas Fiction, în traducerea Janei Balacciu Matei, este povestea unui pian care face turul Europei dintre războaie și care, așa cum spune autorul, devine o metaforă a puterii mântuitoare a iubirii, a prieteniei, a frumuseții și, desigur, a muzicii.